Acum…. in prezentul sumbru,      
 ln care traim cu totii, cand ploaia,
 Ce  din norii negri, si suparati,  
 Se cerne, putere, nu mai are, 
 
Frunzele, florile si vietatile, 
 Pamantului, sa le curete,  
Planeta, incet se mistuie,
 Si parca cuiva i-ar pasa… ?

 Cand pe cer, s-a putut vedea? 
 Ultima oara, dupa o ploaie, 
 Un curcubeu, ma intreb,
Pe mine,te intreb, pe tine, si pe voi, 

Curcubeul apare dupa ploi?
 Doar dupa ploi, asa stiam.
 Ploi, binecuvantate de Dumnezeu,
 Ani multi au trecut, dar pe cer,

 Curcubeu, nu am mai vazut.
 Cat a fost ceasul, ce zi a fost,
 Cate saptamani, luni, si ani au trecut
 Este vorba, de timpul trecut.

 De mult chiar, in trecut. 
 Cand ploaia a fost binecuvantata,
 Atunci din cer, norii argintii perdele,
 De ploii pe pamant revarsa,

 Toata planeta  usor o curata. 
 Caci nu era, de  chimicale intoxicata, 
 Si in mizerii inecata,nu era… 
 Ploaia, repede ozon-ul, il improspata,

 Se putea respira, iar pamantul il curata,
 Il hranea, culoare sanatoasa verde ii dadea, 
 Totul semana a viata ,copii si adulti
 Erau mereu cu zambetul pe fata,

 Iar cand perdeaua, de ploaie, 
 La ceruri inapoi se ridica,
Din ea mai picura, doar, lacrimi,
Lacrimi de cristal, 
Lacrimile lui Dumnezeu,

Care mai apoi, formau un curcubeu,
Curcubeul, minunat  colorat ,
Era zimbetul lui Dumnezeu, 
Multumit, ca ploaia a reusit:

Pamantul  sa-l curete,
Verdeata planetei s-o redea .
Asta se intampla ,cand Ozon-ul
Se putea respira, si soarele 

Doar sanatate ne dadea .
Unde e ploaia  si curcubeul
De ce se continua sa -l suparam
Oare pe Dumnezeu ?

Doamne da-ne ploi binecuvantate
Din nou, ca ele sa spele tot raul
De pe noi si din lume,  
Iarta-ne si ajuta-ne ,Doamne.

Caci greu, mereu te intristam
Nu stiu daca mai putem 
De rele sa ne curatam,
Din nou , pe cer curcubeul ,sa-l vedem.


Author: Sorina Hasballa
©2019